Spaţiul Economic European este format din statele membre ale Uniunii Europene, la care se adaugă Norvegia, Islanda şi Liechtenstein.

Statele UE: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia,                    Finlanda, Franţa, Germania,Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg,               Malta, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia,             Suedia, Spania.

      De exemplu, un cetăţean român, care domiciliază în România dar a lucrat numai în Ungaria, nu poate beneficia de prevederile Regulamentelor comunitare. În schimb, aceste prevederi sunt aplicabile dacă aceeaşi persoană, pe parcursul  carierei sale profesionale, şi a desfăşurat activitatea, de exemplu în Ungaria, Italia şi România.

De exemplu:

           Să presupunem că sunteţi un cetăţean român, care a desfăşurat o activitatea salariată şi, implicit, a realizat perioade de asigurare timp de 8 luni în Cehia.

           La terminarea contractului, nu aţi solicitat acordarea indemnizaţiei de şomaj în Cehia, deoarece aţi primit imediat o ofertă de muncă în România.

           Lucraţi în România timp de 9 luni dar, din păcate, la sfârşitul acestor 9 luni, angajatorul dvs. face o reducere de activitate şi vă aflaţi în situaţie de şomaj.

           Pentru a solicita indemnizaţia de şomaj, vă veţi adresa agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă de care aparţineţi cu domiciliul sau reşedinţa.

          Conform legislaţiei în materie de şomaj din România, stagiul minim de cotizare care trebuie realizat pentru deschiderea dreptului este de 12 luni în ultimele 24 de luni care preced cererea pentru acordarea indemnizaţiei. Perioada de asigurare pe care aţi  realizat-o în România este deci insuficientă pentru deschiderea dreptului. Într-o astfel de situaţie, intervin dispoziţiile Regulamentele comunitare, respectiv principiul totalizării perioadelor de asigurare: cele 8 luni de asigurare realizate în Cehia se vor cumula cu cele 9 luni realizate în România, obţinându-se un total de 17 luni de asigurare. Prin urmare, condiţia stagiului minim de cotizare potrivit legislaţiei române este îndeplinită.

          Totalizarea perioadelor de asigurare nu se poate face decât pe baza formularului european E 301 (certificat care atestă perioadele de asigurare realizate), eliberat de instituţia de asigurări de şomaj (instituţie competentă) din Cehia. Acest formular poate fi solicitat instituţiei respective direct de dvs. sau, pe baza informaţiilor pe care le furnizaţi (numele angajatorului din Cehia, adresa completa, perioadă de activitate), de către agenţia judeţeană pentru ocuparea forţei de muncă.

           Este bine să fiţi avizat cu privire la faptul că, uneori, comunicarea între instituţiile competente din două sau mai multe State Membre, se dovedeşte anevoioasă (poate interveni, de exemplu, lipsa de cooperare sau de promptitudine a angajatorului din celălalt Stat Membru în care v-aţi desfăşurat activitatea în comunicarea informaţiilor necesare), ceea ce se va concretiza în întârzierea deschiderii dreptului la indemnizaţia de şomaj.

 De exemplu, dacă aţi fi lucrat în Cehia şi v-aţi fi întors în România, fără a desfăşura aici o activitatea profesională, nu aţi fi putut solicita deschiderea dreptului la indemnizaţia de şomaj în România. Într-o astfel de situaţie, pentru a beneficia de această indemnizaţie, ar fi trebuit să vă adresaţi instituţiei competente în materie de şomaj din Cehia.

       Sunt situaţii în care, ca urmare a totalizării, condiţia stagiului minim de cotizare nu este totuşi îndeplinită: dacă aţi fi lucrat 8 luni în Cehia şi doar 2 luni în România = 10 luni de asigurare, condiţia unui stagiu minim de cotizare de 12 luni în ultimele 24 prevăzută de legislaţia naţională nu este îndeplinită.

       Sau: condiţia stagiului minim de cotizare, ca urmare a aplicării principului totalizării perioadelor de asigurare, este îndeplinită, în schimb nu sunt îndeplinite celelalte condiţii prevăzute de legislaţia română pentru deschiderea dreptului la indemnizaţia de şomaj.

        Să ne imaginăm, pornind de la exemplul iniţial, că aţi fi lucrat 9 ani în Cehia şi 2 ani în România.

         Doi ani perioadă de asigurare în România, ar însemna că stagiul minim de cotizare prevăzut de legislaţia română este realizat. Conform aceleiaşi legislaţii, durata de acordare a indemnizaţiei de şomaj depinde de durata stagiului de cotizare, respectiv 6 luni de indemnizare pentru un stagiu de cotizare de cel puţin 1 an.

         Dacă, însă, se aplică principiul totalizării perioadelor de asigurare, vom avea 9 + 2 ani = 11 ani de asigurare, ceea ce înseamnă, potrivit legislaţiei române, că veţi beneficia de indemnizaţia de şomaj pentru o perioadă de 12 luni (stagiu de cotizare mai mare de 10 ani).

           În această calitate, dacă vă pierdeţi locul de muncă şi doriţi să beneficiaţi de dreptul dvs. la indemnizaţia de şomaj, trebuie să vă întoarceţi în România şi să vă adresaţi în acest sens agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă de care aparţineţi cu domiciliul.

           Condiţia exercitării ultimei activităţi profesionale în statul în care se solicită acordarea indemnizaţiei de şomaj nu se aplică în cazul lucrătorului frontalier. Înainte de a părăsi Ungaria, veţi solicita instituţiei de asigurări de şomaj completarea şi eliberarea unui formular E 301, care atestă perioadele de asigurare realizate. Pe baza acestui formular, agenţia judeţeană pentru ocuparea forţei de muncă va verifica dacă, în conformitate cu legislaţia română în domeniu, sunt îndeplinite condiţiile de deschidere a dreptului la indemnizaţia de şomaj.

           De exemplu, dacă beneficiaţi de indemnizaţie de şomaj în România şi doriţi să vă menţineţi acest drept atunci când vă căutaţi un loc de muncă în alt Stat Membru, trebuie să respectaţi următoarele condiţii:

Ø      veţi rămâne timp de 4 săptămâni de la intrarea în şomaj la dispoziţia agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă care v-a deschis dreptul; 

Ø      după aceste 4 săptămâni, veţi solicita acordul agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă pentru a vă putea deplasa în alt Stat Membru în vederea căutării unui loc de muncă şi menţinerii dreptului la acordarea indemnizaţiei de şomaj. Agenţia judeţeană va autoriza plecarea dvs. odată cu eliberarea formularului E 303; de asemenea, agenţia judeţeană are obligaţia să vă instruiască cu privire la modul în care veţi utiliza acest formular. 

Ø      în termen de cel mult 7 zile de la data la care agenţia judeţeană pentru ocuparea forţei de muncă v-a autorizat plecarea, trebuie să vă înscrieţi ca persoană în căutarea unui loc de muncă la serviciile de ocupare ale statului în care vă deplasaţi. Înscrierea se va face pe baza formularului E 303;

Ø      în cazul în care depăşiţi termenul de 7 zile, plata indemnizaţiei se va efectua de la data la care vă înscrieţi ca persoană în căutarea unui loc de muncă. Cuantumul indemnizaţiei va fi cel stabilit conform legislaţiei în materie de şomaj din România; 

            Dacă, în perioada pe durata căreia a fost autorizat exportul indemnizaţiei de şomaj, nu reuşiţi să găsiţi un loc de muncă şi doriţi să beneficiaţi în continuare de plata indemnizaţiei în România (dacă dreptul dvs. nu a încetat între timp), trebuie să vă întoarceţi şi să vă puneţi la dispoziţia agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă înainte de expirarea celor 3 luni. În caz contrar, nu veţi mai avea dreptul să beneficiaţi de acordarea indemnizaţiei. Data la care trebuie să vă înregistraţi la instituţia de asigurări de şomaj din statul în care vă căutaţi un loc de muncă, precum şi data limită până la care este permis exportul indemnizaţiei sunt menţionate pe formularul E 303

      a) Să presupunem, de exemplu, că, în funcţie de stagiul de cotizare realizat, aveţi dreptul de a beneficia de acordarea indemnizaţiei de şomaj pentru o perioadă de 6 luni. Timp de 4 luni primiţi această indemnizaţie în România, după care vă hotărâţi să vă deplasaţi în Spania pentru a căuta un loc de muncă.

       În acest sens, veţi solicita autorizarea agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă. Este clar că, în această situaţie, exportul indemnizaţiei se va efectua pentru perioada de 2 luni în care, conform legislaţiei române, mai aveţi dreptul la acordarea acestei indemnizaţii (6 luni – 4 luni = 2 luni).

       Dacă, după 1 lună, consideraţi că nu aveţi şanse să ocupaţi un loc de muncă în Spania, puteţi să vă întoarceţi în România şi să beneficiaţi de plata indemnizaţiei de şomaj încă 1 lună (până la încetarea dreptului).

       b) Să ne imaginăm şi altă situaţie:

Conform legislaţiei în materie de şomaj din România, vi s-a stabilit dreptul să beneficiaţi de indemnizaţie pentru o perioadă de 12 luni. Timp de 9 luni beneficiaţi de această indemnizaţie în România, după care solicitaţi autorizarea agenţiei judeţene şi, implicit, exportul indemnizaţiei pe perioada în care doriţi să căutaţi un loc de muncă în Grecia.

       După 3 luni în care nu aţi reuşit să vă angajaţi, decideţi să vă întoarceţi în România. La întoarcerea în România, nu veţi mai putea beneficia de plata indemnizaţiei de şomaj deoarece dreptul dvs. a încetat (9 luni de acordare a prestaţiei în România + 3 luni export al prestaţiei în Grecia = 12 luni).